Deznodamant?

Ma iubeste…nu ma iubeste
Ii pasa…nu ii pasa
Le pasa…nu le pasa.
Pff, nici macar nu am o floare ca sa ii smulg petalele. Poate m-ar ajuta sa aflu ce simt ceilalti…
Mi-e sete…
Stau de atatea ore aici, balansandu-ma ca un copil mic in aer…Doar ca nu este joaca unui copil mic, ci a unui adult. Da, a unui adult, desi nu stiu cat de adult sunt cand fac asta sau mai bine spus cand sunt pe punctul de a o face/comite.
Mi-e foame. Ce n-as da sa imi dea careva un colt de paine. Poate asta m-ar face sa ma razgandesc si as reincepe sa vad viata in roz.
Lumina soarelui ma orbeste, dar in acelasi timp imi si place pentru ca razele sale imi mangaie chipul palid. Macar cuiva acolo sus ii pasa de mine si vrea sa imi curme suferinta cat mai repede. Daca ar putea soaRELE sa faca totul…as fi cel mai fericit.

………………………………………………………………………………………………………………………………………
Bla, bla, bla asta aud acum. Oare nu observa ca nu dau nicio importanta vorbelor lui si ca oricum voi merge pana la capat? Mai degraba s-ar duce acasa si ar sta mai mult timp cu familia sa…Pe mine oricum nu ma asteapta nimeni nicaieri. De asta si sunt atarnat aici pe acest acoperis obscur si ma uit in zare la oameni care nu fac decat sa |caste| gura la un nefericit care vrea sa isi |puna capat zilelor|.
………………………………………………………………..
Sa sar sau sa nu sar?

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Au trecut deja mai mult de 30 de ore si deja simt ca nu mai pot. Nu mai am forta nici sa vorbesc, daramite sa mai schitez vreun gest.

Gata! Sar si sa ma prinda…cine poate, daca poate!!!

Publicitate