Momentul fatidic

S-a scris mult despre moarte, ca este parte din viata, ca este destinul inevitabil al unui om etc. si cu toate acestea de fiecare data ea ne ia prin surpindere exact in momentul in care eram cei mai fericiti si impliniti.  Este ora aceea neagra in care tot cerul ti se prabuseste in cap si caramizile din ziduri se desprind si cad peste tine acoperindu-te cu o tona de moloz.

51fadc83aa24385f7ecf4056910ada4f_resized_1000x548Am observat in mentalul colectiv ca moartea unui pensionar nu este chiar atat de tragica, precum moartea unui tanar. Ma rog, cine este atat de nebun incat sa dea note mortii cuiva? Recunosc ca si pe mine ma impresioneaza moartea unei persoane tinere, fiindca imi trezeste compasiunea si ii plang de mila din cauza ca a decedat prea devreme si nu a avut timp sa treaca decat prin cele doua momente de inceput ale vietii: nastere si botez.  O prietena mi-a povestit astazi despre un student care s-a sinucis intr-un mod brutal si ca ii este mila de el fiindca era foarte tanar si avea toata viata inainte.  Si in timp ce imi spunea datele povestii, in mintea mea a incoltit aceasta intrebare: de ce ii impresioneaza mult mai mult pe oameni moartea unui tanar decat decesul unui batranel bolnav? La urma urmei, ambii mor din diferite cauze, dar mor.

Am mai vazut pe internet un add in care aparea o intrebare: Do you wanna know the time of your death? (Vrei sa stii cand vei muri?) Bun si daca sa zicem ca dai click si iti calculezi momentul mortii, vei sta cu sufletul la gura asteptand inevitabilul sau dimpotriva, traiesti fiecare clipa, faci tot ce nu ai facut pana atunci si decizi sa te retragi in pustietate ca sa devii una cu natura?

Dragii mei, voi ce ati face daca ati afla ca veti muri in viitorul apropiat?

Anunțuri

16 gânduri despre „Momentul fatidic

  1. Moartea, in fapt, nici macar nu exista. Intradevar, dispare carcasa pe care o purtam, putrezeste si atat. Nu mai vedem omul care purta costumul de om. Dar, nu murim, cu siguranta nu exista asa ceva. Studiez natura,de ceva timp si observ multe miracole care au loc in ea. Daca ai aruncat vreodata o privire in jurul tau, ai observat, ca in ciuda faptului ca se taie copaci, ca mor flori,mereu, natura se regenereaza. Pentru ca, tot ce ne inconjoara, este un mecanism viu si continu, iar intamplator, specia noastra face parte din acesta. Noi, nu murim si nici nu am murit vreodata. Doar ne-am regenerat. Toti cei dragi noua, pe care i-am pierdut candva, sunt foarte vii si se afla tot pe langa noi, doar ca, poarta alte costume, pe care de cele mai multe ori nu reusim sa le vedem. Cand un om, dezbraca un costum, un altul il imbraca !
    O zi minunata ! Endorfinul .

    Apreciază

  2. Pe moment cred ca m-as panica, nu as mai sti ce sa fac. Apoi voi incerca sa ma calmez si, cum s-ar spune, sa-mi inchei socotelile cu viata: sa vorbesc cu persoanele dragi si sa le asigur ca voi fi bine acolo unde voi ajunge. Referitor la intrebarea ta, nu stiu ce as alege, daca sa mor in spital sau acasa. Dupa cum ai spus, pentru familie este un chin sa vada cum persoana draga lor moare, dar cred ca s-ar simti vinovati daca nu l-ar aduce acasa pentru ca l-au lasat sa moara intr-un loc strain.

    Apreciază

    • Sunt de acord cu tine ca cei dragi s-ar simti vinovati, dar important este sa fii impacata cu tine insati. Alisa, asta cu „sa vorbesc cu persoanele dragi si sa le asigur ca voi fi bine acolo unde voi ajunge.” este cam nesigur. Nu ai de unde sti ce se intampla cu tine dupa moarte si nici nu poti sa le dai instructiuni, ca de exemplu, unde sa fii ingropata, ce floricele sa ai pe mormant, cate praznice si slujbe de pomeniri sa iti faca etc.Totul este foarte complicat, si viata, dar si moartea.>:D<

      Apreciază

  3. Daca un om se sinucide nu stiu de ce trebuie sa ne impresioneze asa tare. E alegerea lui, nu stiu in ce masura e lasitate sau curaj dar nu el trebuie deplans ci cei ramasi in urma, cei apropiati si socati de un astfel de gest. dar cand un om moare stupid intr-un accident, in drum spre casa si cu sacosa de cartofi in mana sau in urma unei injectii aparent inofensive atunci chiar mi se pare dramatic si te face sa te intrebi”daca eram eu in locul lui”?
    Si de ce sa astepti moartea? vine ea si neasteptata…

    Apreciază

    • In urma unor injectii, bunica mea care nu mai este a facut comotie cerebrala si a mai trait vreo 12 ani. Ea stia ca va veni moartea si nu facea decat sa verse lacrimi de durere. Cu timpul si cei din familie au abandonat-o, au venit sa o vada din ce in ce mai rar si anul acesta s-a stins din viata regretand ca nu a murit precum bunicul: fulgerator si repede.

      Apreciază

  4. Am incercat de multe ori sa ma gandesc ce as fac, dar inca nu am gasit raspuns. Cred ca mi-as lua ramas bun de la persoanele cele mai importante din viata mea si as face ce imi place cel mai mult sa fac, si poate as incerca lucruri pe care nu am avut niciodata curajul sa le incerc. Nu stiu, grea intrebare, cred totusi ca daca se va intampla sa stiu dinainte ca voi muri, voi face ce voi simti pe moment. (Se pare ca m-am cam lungit cu comentariul 🙂 )

    Apreciază

    • Nu te-ai lungi deloc cu comentariul, Alisa. Chiar ma intereseaza sa stiu opinia ta mai pe larg. Si ce crezi ca vei simti pe moment? Multi cand afla ca sunt muribunzi decid sa paraseasca spitalul si sa moara acasa alaturi de cei dragi, dar oare nu este un chin pentru familie sa vada cum se stinge persoana putin cate putin?

      Apreciază

Opinii

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s