Seherezada si 1001 de prejudecati!

Povestea Seherezadei m-a intrigat intotdeauna si mi-a format un fel de atractie pentru cultura orientala.

1001 de nopti” este o colectie de povestiri fascinante, de inspiratie orientala. In ea se topesc influente indiene, persane si elemente grecesti, turcesti si egiptene. Seherezada insasi este un amalgam cultural: vorbeste araba, are nume persan si povesteste ca indienii (tehnica povestire in rama). Numele ei inseamna “cu infatisare si/sau origine nobila”. Desi pare a fi o poveste impotriva femeilor, marcheaza de fapt un punct important in istoria literara: Seherezada este una dintre cele mai puternice si mai inteligente eroine create vreodata.
In rama, se spune povestea unui rege deziluzionat de infidelitatea sotiei lui care ajunge sa creada ca toate femeile sunt inselatoare si au darul de a amagi. Hotarat sa pedepseasca sexul feminin, decide sa isi ia o sotie noua in fiecare noapte si sa o execute in zori. Dupa o perioada in care ucide nenumarate femei, Seherezada se ofera regelui avand un plan in minte. Isi petrece noaptea spunandu-I regelui o poveste si o lasa in coada de peste cand vin zorile. Noapte de noapte, face acelasi lucru prelungindu-si viata prin povesti trei ani de zile, timp in care fac si trei copii impreuna. Femeile sunt iertate, iar omorurile inceteaza.
Versiunea “1001 de nopti” pe care am citit-o cu totii este mai putin autentica decat stim. Intre 1704 si 1717, in Europa a aparut traducerea lui Antoine Galland. El a citit un text sirian, pe care l-a tradus si l-a popularizat in Franta. Ceea ce putini stiu e cat de mult a adaptat si a rescris. Se pare ca a intervenit semnificativ asupra originalului. Intentia lui a fost sa faca textul atractiv pentru gustul francez al vremii.
Toata sarada ar fi inceput de la o notita gasita printre manuscrise vechi si fragmente de text. Bucata de hartie mentiona existenta in secolul 10 a unui catalog de carti cu povesti nemuritoare. Primul volum continea 1000 de povestiri. Inspirat, Galland s-a pus pe scris si tradus 1001 de povestiri. Iar pentru ca manuscrisul arab avea povesti cat pentru 270 de nopti, francezul le-a adaugat pe restul. Astazi se crede ca povesti precum “Lampa lui Aladdin” si “Ali Baba si cei 40 de hoti” au aparut odata cu traducerea lui.
Galland a sustinut ca le aflase de la un povestitor sirian, crestinat, din Aleppo, dar cercetatorii nu vor sa-l mai creada. Specialistii in literatura araba se straduiesc de multi ani sa demonstreze ca versiunile “1001 de nopti” nu sunt in nici un fel tipic arabe ori tipic medievale. Din punctul lor de vedere, povestirile nici nu au intrat in canonul literar arab. Nu sunt recunoscute ca fiind autentice si nici de valoare. O creatie mai degraba europeana, “1001 de nopti” ne-a format viziunea despre Orient, in care ne complacem inca.

Seherezada a fost si este folosita in Vest ca imaginea stereotip a femeii arabe. In ea se confunda identitatea orientala cu cea musulmana.

Mass-media din Occident contribuie la prejudecatile despre femeile arabe si musulmane: tacute, exploatate, victime continuu agresate. Seherezada a ajuns sa fie un numitor comun pentru scriitoarele contemporane orientale. Faptul ca ele se impotrivesc acestei imagini ar trebui sa ne spuna ceva. Iar cand accepta stereotipurile si cliseele occidentale tintind o mai mare popularitate sau atentie din partea presei, ele risca sa isi piarda credibilitatea acasa. In acest timp Vestul continua sa alimenteze sursa de imagini ale unei Seherezade erotice si misterioase care infrunta moartea in numele tuturor femeilor oprimate.

sursa: kudika
click pentru articol

Reclame

Opinii

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s